În funcție de metoda de promovare aleasă, se utilizează mijloacele de comunicare corespunzătoare — tradiționale și/sau sociale — pe baza statisticilor care indică platformele preferate de grupul țintă. Instrumentele digitale au transformat modul în care patrimoniul cultural imaterial (PCI) ajunge la publicul din întreaga lume. Un exemplu de gestionare a PCI este articolul publicitar, prin care se promovează o zonă și patrimoniul cultural imaterial al acesteia. Se propune, de asemenea, utilizarea unor tehnologii inovatoare de interfață între mediul virtual și cel fizic, precum aplicațiile de realitate augmentată, virtuală și mixtă, care îmbogățesc experiența oamenilor, prin intermediul telefoanelor mobile, dar și al expozițiilor online (Briciu, Briciu & Kavoura, 2020).
De asemenea, pot fi utilizate diverse instrumente pentru a încuraja participarea activă a tinerilor prin intermediul platformelor digitale, cum ar fi: seriile de jocuri Lego, platformele de jocuri online (H4GG, 2025; WKC Chronicles, 2025).
Instrumente de promovare digitală
- Articole publicitare și marketingul conținutului digital — promovarea zonelor și a patrimoniului cultural imaterial al acestora prin intermediul unor articole digitale de lungă durată.
- Realitatea augmentată (AR) și realitatea virtuală (VR) — interfețe inovatoare între lumea virtuală și cea fizică, care îmbunătățesc experiența vizitatorilor prin intermediul telefoanelor mobile și al expozițiilor online.
- Platforme de jocuri online (de exemplu, H4GG) — încurajarea participării tinerilor prin jocuri digitale legate de patrimoniul cultural.
- Campanii pe rețelele sociale — Instagram, YouTube, TikTok — pentru a ajunge la publicul tânăr.
- Arhivele digitale și expozițiile online — asigurarea accesibilității patrimoniului cultural imaterial la nivel mondial.
Utilizarea tehnologiilor moderne în promovarea patrimoniului cultural imaterial poate crea un mediu propice pentru implicarea noilor generații (studenți și elevi de liceu). Tinerii, fiind familiarizați cu evoluțiile tehnologice, găsesc un spațiu în care să se exprime, intrând în același timp în contact cu tradițiile, învățând despre trecutul lor și cultivându-și empatia.
Inteligența artificială și ICH
UNESCO recomandă statelor membre să integreze sistemele de inteligență artificială în vederea „conservării, îmbogățirii, înțelegerii, promovării, gestionării și asigurării accesibilității patrimoniului cultural material, documentat și imaterial, inclusiv a limbilor aflate în pericol de dispariție” (UNESCO).
Oportunități oferite de IA: programe inovatoare care promovează patrimoniul către un public mai larg; experiențe personalizate legate de patrimoniu; instrumente de conservare a limbilor. Riscuri asociate IA: comunitățile pot prezenta perspective „miope”, fără a reflecta diversitatea punctelor de vedere; dezinformare provenită din conținutul generat de IA; utilizarea neetică a datelor comunității.
Acțiunile guvernamentale sau comunitare pot include programe educaționale actualizate privind aplicarea sistemelor de IA în aceste domenii, integrate în programe de promovare, asigurând o abordare participativă care vizează instituțiile, școlile și publicul larg. Sistemele de IA oferă oportunități și provocări în ceea ce privește patrimoniul cultural imaterial (PCI) atunci când se adresează unor categorii specifice de utilizatori. De exemplu, atunci când se adresează comunităților, IA poate contribui prin oferirea de programe inovatoare care să comunice patrimoniul acestora unui public mai larg. În același timp, comunitățile ar trebui să fie conștiente de riscul de abuz, deoarece acestea pot adopta o viziune „miopă” asupra intereselor comunității sau pot oferi explicații privind patrimoniul cultural imaterial dintr-o singură perspectivă, fără a putea lua în considerare multitudinea de opinii care pot exista cu privire la un anumit subiect. Pentru utilizatorii obișnuiți, IA poate face patrimoniul cultural imaterial mai accesibil și mai interesant, dar există riscul de a fi induși în eroare de informații eronate. În ansamblu, educația prin intermediul IA poate face patrimoniul cultural imaterial cunoscut unui public mai larg; cu toate acestea, există întotdeauna potențialul unei utilizări neetice a datelor (UNESCO, 2024b).
Mijloace media pentru diferite categorii de public
Alegerea canalelor media depinde de grupul țintă: rețelele sociale pentru tineri, presa tradițională pentru publicul mai în vârstă, platformele educaționale pentru școli. Fiecare element al patrimoniului cultural imaterial necesită o combinație de canale media adaptată.
Activități de învățare
• Set de instrumente digitale: Pentru un element de patrimoniu cultural imaterial, elaborați un calendar de conținut pentru rețelele sociale pe o perioadă de o lună.
• Audit privind IA: Găsiți două exemple de utilizare a IA în domeniul ICH. Evaluați oportunitățile și riscurile în fiecare caz.
• Compararea platformelor: Care platformă digitală se potrivește cel mai bine fiecăruia dintre cele cinci domenii ale patrimoniului cultural imaterial (PCI) al UNESCO?
Întrebări de reflecție
- Utilizarea inteligenței artificiale în promovarea patrimoniului cultural imaterial este: încurajată, descurajată sau condiționată — de către UNESCO?
- Care sunt riscurile ca inteligența artificială să creeze conținut despre patrimoniul cultural imaterial fără contribuția comunității?
- Cum vă asigurați că promovarea digitală respectă contextul comunitar inițial?