Care este diferența dintre zidurile de piatră ale Palatului lui Dioclețian din Split și cunoștințele necesare pentru construirea unei bărci batana din lemn în Rovinj? Ambele fac parte din patrimoniul croat. Ambele atrag turiști. Dar doar una dintre ele va dispărea dacă nimeni nu o mai practică.
Care dintre ele – și de ce? Ține minte acest lucru pe măsură ce parcurgi această lecție.
Patrimoniul este una dintre cele mai valoroase resurse moștenite din trecut. Însă nu toate formele de patrimoniu sunt la fel, iar confundarea categoriilor duce la decizii de gestionare greșite. Haideți să analizăm situația.
- Patrimoniul material: Patrimoniul material este fizic: îl poți vedea, atinge, fotografia și, în unele cazuri, muta.
- Patrimoniul imobil material: clădiri, monumente, situri arheologice, peisaje istorice, trasee culturale. Exemple: Colosseumul (Roma), Lacurile Plitvice (Croația), o casă din secolul al XVII-lea din Rovinj, folosită astăzi ca „Casa Batana”. Provocare principală: nu poate fi mutat; distrugerea este ireversibilă; necesită gestionare in situ.
- Patrimoniul material mobil: obiecte care pot fi transportate – unelte, manuscrise, costume, monede, opere de artă, ambarcațiuni tradiționale. Exemplu: chiar ambarcațiunea „batana” (o ambarcațiune de pescuit cu fund plat, specifică localității Rovinj), broderiile tradiționale din Hrvatsko Zagorje, descoperirile arheologice. Provocare principală: pot fi îndepărtate din comunitatea lor de origine; își pot pierde semnificația fără context.
- Patrimoniul imaterial (ICH) ICH este viu: există doar pentru că oamenii îl practică, îl transmit mai departe și aleg să-l mențină în viață. Definiția din Convenția UNESCO din 2003: „practicile, reprezentările, expresiile, cunoștințele, competențele – precum și instrumentele, obiectele, artefactele și spațiile culturale asociate acestora – pe care comunitățile, grupurile și, în unele cazuri, indivizii le recunosc ca făcând parte din patrimoniul lor cultural.”
Cum interacționează elementele tangibile și intangibile? Nu este vorba de lumi separate.
Barca „batana” este un obiect material mobil. Cunoștințele privind modul de construire a acesteia (uneltele, tradițiile de selecție a lemnului, cântecele de pe barcă intonate în timpul construcției) constituie patrimoniu cultural imaterial (PCI). Casa Batana din Rovinj reprezintă patrimoniu material imobil. Regata comunitară și muzica „bitinada” a pescarilor interpretată în cadrul acesteia fac parte din patrimoniul cultural imaterial (ICH). Gestionarea patrimoniului trebuie să le trateze pe amândouă – împreună.
→ Uită-te la lista de mai jos. Clasifică fiecare element ca bun mobil corporal, bun imobil corporal sau bun necorporal.
- Un set de costume tradiționale
- O catedrală gotică
- O tehnică de reparare a plaselor de pescuit
- O carte de bucate manuscrisă
- Un festival al recoltei
TURISMUL CA FACTOR DE DINAMIZARE A PATRIMONIULUI: OPORTUNITĂȚI ȘI RISCURI
Turismul a devenit una dintre cele mai puternice forțe din sectorul patrimoniului cultural. Acesta poate salva tradițiile – sau le poate distruge. Înțelegerea acestei duble fațete este esențială pentru oricine activează în domeniul gestionării patrimoniului cultural.
Oportunitățile pe care turismul le creează pentru patrimoniu:
- Sustenabilitatea economică: vânzarea biletelor, evenimentele culturale, gastronomia și artizanatul generează venituri care susțin conservarea (așa cum se observă în cazul EcoMuzeului Batana, unde veniturile obținute din evenimentele culturale și din restaurantul tradițional „Casa Batana” finanțează funcționarea muzeului).
- Împuternicirea comunității: atunci când turismul pune în valoare o tradiție, localnicii devin mândri de aceasta și sunt motivați să o păstreze.
- Dialogul intercultural: vizitatorii din diferite țări descoperă tradiții cu care altfel nu ar avea ocazia să se întâlnească.
- Finanțarea documentării: veniturile din turism pot finanța arhivele digitale, înregistrările de istorie orală și atelierele de artizanat. • Transmiterea intergenerațională: atunci când tinerii observă că meșteșugul bunicilor lor stârnește interes, sunt mai dispuși să îl învețe.
Riscurile pe care turismul le prezintă pentru patrimoniu:
- Comodificarea: reducerea unei tradiții vii la un produs conceput mai degrabă pentru a satisface turiștii decât pentru a servi comunitatea. Rezultat: autenticitate înscenată – „spectacole” care par a fi tradiții, dar și-au pierdut sensul. •
- Supraturismul: numărul excesiv de vizitatori afectează atât siturile fizice (Veneția, Machu Picchu, Dubrovnik), cât și țesutul social. Atunci când numărul turiștilor îl depășește pe cel al locuitorilor, viața comunității este afectată.
- Pierderea tradițiilor vii: atunci când un meșteșug se transformă într-o industrie a suvenirurilor, cunoștințele originale pot fi pierdute. Exemplu: obiectele „tradiționale” produse în serie care înlocuiesc produsele autentice realizate manual.
- Omogenizarea: patrimoniul este prezentat într-o manieră care să răspundă așteptărilor turiștilor internaționali, ștergând astfel specificul local.
- Scurgeri economice: profiturile părăsesc comunitatea prin intermediul operatorilor turistici, lanțurilor hoteliere și platformelor online care nu sunt deținute de entități locale.
Concluzia: Turismul cultural durabil pune comunitatea în centrul atenției. Acesta garantează că:
- 1. Comunitatea are de câștigat din punct de vedere economic.
- 2. Comunitatea decide ce se afișează și cum.
- 3. Patrimoniul în sine nu este epuizat sau denaturat.
- 4. Turiștii trăiesc o experiență autentică și plină de semnificație.
Ecomuzeologia: un model de turism cultural condus de comunitate. Muzeele tradiționale scot obiectele din contextul lor și le expun vizitatorilor. Ecomuzeele fac exact opusul: păstrează patrimoniul pe teritoriul său și implică comunitatea în gestionarea și interpretarea acestuia.
Ecomuzeul Batana din Rovinj este unul dintre cele mai reprezentative exemple din Europa ale acestei abordări. Principiile cheie ale ecomuzeologiei:
- Patrimoniul rămâne la locul său – barca, șantierul naval și cartierul pescarilor se află în continuare în Rovinj. • Comunitatea este curatorul – pescarii locali și locuitorii participă activ la expoziții și ateliere.
- Teritoriul însuși este un muzeu – tururile îi conduc pe vizitatori pe străzile istorice ale orașului și până la mare.
- Se prezintă abilități de viață cotidiană – ateliere de reparare a plaselor, împletire de frânghii și construcție de bărci. • Prezentarea este multilingvă și incluzivă – expoziții în dialectul din Rovinj, în croată și în italiană.
Studii de caz
Ecomuzeul Batana (Rovinj) – o inițiativă condusă de comunitate care are ca scop conservarea tradițiilor maritime prin practici participative.
Ecomuzeul Batana (înființat în 2004) este primul ecomuzeu din Croația și un model recunoscut la nivel internațional pentru conservarea patrimoniului cu implicarea comunității locale. Acesta păstrează „batana” – o barcă tradițională de pescuit cu fund plat, specifică orașului Rovinj – precum și tradițiile maritime asociate acestui oraș.
Recunoaștere: Înscrisă în Registrul UNESCO al celor mai bune practici pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial al umanității.
Componente ale muzeului:
- Casa Batana – un centru de documentare și interpretare amenajat într-o clădire tradițională din Rovinj, datând din secolul al XVII-lea; expoziții multimedia, înregistrări audiovizuale, arhivă cu povești ale pescarilor și muzică (bitinada).
- Șantierul naval Mali Škver – un șantier naval în funcțiune unde se construiesc bărci batana noi folosind tehnici tradiționale; vizitatorii pot observa procesul și pot participa la acesta.
- Regate și festivaluri tematice – Regata ambarcațiunilor tradiționale din Rovinj; patrimoniul viu în acțiune pe mare.
- Plimbări și excursii pe mare – trasee ghidate prin cartierul istoric al pescarilor; o experiență de descoperire a culturii maritime.
Model economic: Veniturile provenite din vânzarea biletelor, evenimentele culturale, restaurantul tradițional (Asociația Batana House) și produsele artizanale susțin funcționarea și inovarea muzeului. Un magazin de suveniruri promovează meșteșugurile locale.
Impact social: ateliere dedicate meșteșugurilor tradiționale (repararea plaselor, împletitul frânghiilor); activități culturale organizate de Centrul de Arte Vizuale „Batana”; transmiterea cunoștințelor între generații prin intermediul festivalurilor comunitare. Pescarilor locali și locuitorilor le revine rolul de co-curatori ai expozițiilor.
Inovația digitală: aplicațiile mobile și tururile virtuale îmbunătățesc accesibilitatea pentru publicul din întreaga lume; arhivele digitale păstrează mărturiile orale și cunoștințele privind construcția de ambarcațiuni pentru generațiile viitoare.
Parteneriate: Membru al rețelelor europene dedicate patrimoniului maritim; proiectele „Adriatic PorTLand” și „Sea Beyond” (sustenabilitatea oceanelor și educația).
Satul vechi Kumrovec (Croația) – un muzeu etnografic în aer liber care păstrează arhitectura și meșteșugurile locale, contribuind totodată la consolidarea identității locale.
Staro Selo Kumrovec este un muzeu etnografic în aer liber situat în regiunea Hrvatsko Zagorje, în nord-vestul Croației, care păstrează arhitectura rurală și meșteșugurile tradiționale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
Context:
Regiunea este cunoscută pentru arhitectura sa vernaculară (case tradiționale din lemn și piatră) și obiceiurile rurale. Muzeul a restaurat clădiri agricole autentice, ateliere de artizanat și spații de locuit pentru a crea o reprezentare vie a vieții rurale din regiune.
Caracteristici principale:
- Demonstrații și cursuri de meșteșuguri tradiționale: țesut, fierărie, olărit.
- Ateliere interactive: „Flori din hârtie”, „Confecționarea pieptenilor”, „De la cereale la pâine”, „Ouăle de Paște ale bunicii mele”, „Creează-ți propria păpușă” – destinate familiilor, școlilor și grupurilor comunitare.
- Centrul pentru Meșteșuguri și Tehnici Tradiționale (înființat în 2007): contribuie la revitalizarea meșteșugurilor aflate în pericol de dispariție prin educație și dezvoltare economică.
- Proiectul CRAFTATTRACT: transformă meșteșugurile tradiționale în resurse economice; colaborări cu Forumul Culturilor Slavice și Croatia Nostra.
- Suveniruri: jucării tradiționale, ceramică, figurine din turtă dulce – legătura economică dintre artizanat și turism.
Impact economic: Mii de vizitatori anual; creșterea cererii pentru cazare locală, produse artizanale și servicii de ospitalitate; renașterea meșteșugurilor ca resursă economică.
Impact social: ateliere comunitare care implică familiile locale, școlile și grupurile comunitare; consolidarea legăturilor intergeneraționale; mândria culturală și sentimentul de apartenență; sustenabilitatea pe termen lung a tradițiilor. Provocarea autenticității: Pe măsură ce numărul vizitatorilor crește, muzeul se confruntă cu dilema clasică – cum să mențină autenticitatea practicilor tradiționale, răspunzând în același timp interesului turistic tot mai mare. Răspunsul muzeului: programe interactive, axate în primul rând pe educație, care mențin comunitatea în centrul interpretării.
Aplicații:
Activitatea 1 – Harta tipologică a patrimoniului (Componenta 01, individuală/15 min)
Alegeți un sit de patrimoniu sau o tradiție din propria regiune (sau folosiți exemplul Batana / Kumrovec). Creați o tipologie vizuală care să clasifice elementele acestuia:
• Care dintre aceste elemente sunt bunuri corporale mobile? Care sunt bunuri corporale imobile? Care sunt bunuri necorporale?
• Care sunt elementele care riscă să se piardă?
• Care sunt elementele care atrag turiștii și care sunt cele care le scapă acestora? Prezentați tipologia dvs. sub forma unui tabel sau a unei diagrame simple.
Activitatea 2 – Perspectivele comunității vs. cele ale turiștilor (Componenta 02, în perechi / 15 min)
Citiți din nou cele două studii de caz. Elaborați un ghid scurt de interviu (5 întrebări) pe care l-ați folosi pentru a intervieva:
a) un pescar local de la Ecomuzeul Batana, și
(b) un turist care vizitează muzeul.
Ce întrebări ar putea scoate la iveală diferențele dintre modul în care aceștia apreciază patrimoniul? În ce privințe ar putea fi de acord? În ce privințe ar putea avea opinii diferite?
Activitatea 3 – Reproiectarea unui material promoțional (Componenta 03, în grup, 20 min)
Găsește o broșură turistică reală sau un site web dedicat unui sit de patrimoniu din țara ta (sau folosește site-ul web al Kumrovec: https://www.mss.mhz.hr/en/stranica/omuzeju).
Identificați: Care sunt elementele de patrimoniu evidențiate? Care sunt cele invizibile? Ce narațiune se construiește? Reproiectați o secțiune (o singură pagină sau pagina de start) pentru a include: o voce a comunității, un element de patrimoniu cultural imaterial care nu este menționat în prezent și un mesaj privind sustenabilitatea.
Activitatea 4 – Evaluarea sustenabilității (Componenta 05, individuală/temă pentru acasă)
Alegeți UNUL dintre exemplele de supraturism discutate în capitolul 4. Scrieți 200 de cuvinte: Ce patrimoniu (material și imaterial) este amenințat? Ce măsuri s-au luat? Ce s-ar mai putea face? Aplicați „modelul echilibrului” din această lecție: beneficiu economic + control comunitar + integritatea patrimoniului
Întrebări de reflecție
- Cum redefiniește turismul semnificația patrimoniului?
- Ce riscuri apar atunci când patrimoniul este privit în principal ca un „produs”?