Prezentare generală
Înainte de a redacta o cerere de finanțare sau de a iniția o colaborare, specialiștii trebuie să știe unde să caute informații. Această lecție prezintă principalele resurse digitale și instituționale disponibile pentru cercetarea patrimoniului cultural imaterial — de la portalurile UNESCO până la registrele naționale și bibliografiile științifice.
Conținut
Secretariatul Convenției UNESCO a dezvoltat un ecosistem bogat de instrumente online concepute special pentru a sprijini statele părți, ONG-urile și comunitățile în identificarea, documentarea și finanțarea patrimoniului cultural imaterial (PCI):
Portalul UNESCO dedicat patrimoniului cultural imaterial (ICH) (ich.unesco.org) reprezintă principala poartă de acces. Acesta oferă acces la toate cele șase liste ale UNESCO — Lista reprezentativă, Lista de salvgardare urgentă, Registrul bunelor practici de salvgardare și baza de date privind asistența internațională. Specialiștii pot căuta elementele înscrise în funcție de țară, domeniu și an, pot studia planurile de salvgardare aprobate și pot descărca dosarele originale de nominalizare ca modele pentru propria lor activitate.
Bibliografia interactivă cuprinde peste 1.000 de referințe academice legate în mod specific de Convenția din 2003 — acoperind domenii precum antropologia, cadrele juridice, participarea comunității și metodologiile de protejare. Această resursă reduce semnificativ timpul necesar pentru analiza literaturii de specialitate în cadrul pregătirii propunerilor de proiect.
Ghidul de dezvoltare durabilă oferă peste 30 de studii de caz care ilustrează modul în care proiectele din domeniul patrimoniului cultural imaterial pot fi integrate în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU. Având în vedere că majoritatea programelor de finanțare ale UE și UNESCO impun solicitanților să demonstreze legături cu aceste obiective, acest ghid constituie o referință esențială în etapa de elaborare a propunerilor.
Animațiile video realizate de Secretariat abordează dimensiunile de gen ale patrimoniului cultural imaterial, rolul tinerilor și legătura dintre patrimoniul cultural imaterial și adaptarea la schimbările climatice — toate acestea fiind priorități tematice pentru ciclurile actuale de finanțare.
La nivel național, Registrul Național al Patrimoniului Cultural Imaterial al Bulgariei (gestionat de Centrul Național pentru Patrimoniul Cultural Imaterial) pune la dispoziție o bază de date cu funcție de căutare a elementelor înscrise, împreună cu identificarea comunităților care le păstrează. Planurile municipale de dezvoltare integrată (PMDI) — pe care toate municipalitățile bulgare sunt obligate să le elaboreze pentru perioada 2021–2027 — includ o secțiune dedicată patrimoniului cultural care cartografiază patrimoniul cultural imaterial local și identifică adesea domenii subfinanțate în care s-ar putea solicita subvenții externe.
Platforma digitală inThrace reprezintă ea însăși o resursă dinamică, care face legătura între comunități, cercetători și specialiști din întreaga regiune a Traciei și permite accesul la cunoștințe locale care altfel ar fi inaccesibile, oferind posibilitatea citării acestora.
Activități
Activitatea 1 — Explorarea portalului UNESCO (10 min): Accesați site-ul ich.unesco.org și căutați trei elemente de patrimoniu cultural imaterial (PCI) din propria țară. Pentru fiecare element, identificați: (a) planul de protejare atașat, (b) organizațiile menționate ca responsabile, (c) dacă s-a acordat vreo asistență internațională.
Activitatea 2 — Corelarea cu ODD (5 min): Alegeți un element al patrimoniului cultural imaterial pe care îl cunoașteți personal. Folosind Setul de instrumente pentru dezvoltare durabilă al UNESCO, identificați 2–3 ODD pe care acesta le susține în mod direct. Scrieți două propoziții pentru fiecare ODD, explicând legătura dintre ele.
Activitatea 3 — Auditul registrului local (temă pentru acasă): Consultați Planul de dezvoltare integrată 2021–2027 al municipalității dumneavoastră. Identificați secțiunea dedicată patrimoniului cultural și notați: câte elemente de patrimoniu cultural imaterial sunt menționate, dacă sunt alocate fonduri și ce lacune există.
Întrebări cheie
- De ce este utilă consultarea dosarelor de nominalizare de pe portalul ICH — și nu doar a înscrierilor finale — atunci când se pregătește o nouă propunere de proiect?
- În ce măsură asocierea unui proiect ICH cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă îi sporește șansele de a beneficia de finanțare din partea UE?
- Ce riscuri apar atunci când patrimoniul cultural imaterial (PCI) la nivel comunitar nu este documentat și, prin urmare, nu figurează în registrele naționale?
- Cum poate platforma inThrace să funcționeze simultan atât ca instrument de documentare, cât și ca instrument de mobilizare a resurselor?
- Care este diferența dintre un element ICH inclus pe Lista reprezentativă și unul inclus pe Lista de protecție urgentă și ce implicații are fiecare dintre acestea în ceea ce privește prioritatea de finanțare?