De ce este importantă clasificarea
Atunci când UNESCO a adoptat Convenția din 2003 privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, nu numai că a oferit o definiție a patrimoniului imaterial, ci l-a și clasificat în cinci domenii principale. Aceste categorii ajută guvernele, comunitățile și cercetătorii să organizeze și să protejeze tradițiile.
Dar nu uitați: aceste categorii nu sunt compartimente rigide. Tradițiile sunt vii, iar multe dintre ele se suprapun peste mai multe domenii. Un cântec poate fi, de asemenea, un ritual. Un festival poate include povestiri orale, muzică, dans și mâncăruri tradiționale. Clasificarea este un instrument care ne ajută să înțelegem, nu o închisoare pentru cultură.
Videoclipul de mai jos prezintă cele cinci domenii ale patrimoniului cultural imaterial al UNESCO, arătând cum acestea oferă un cadru util pentru înțelegerea diversității expresiilor culturale vii, recunoscând în același timp natura lor interconectată.
Cele cinci domenii ale UNESCO
- Tradiții și expresii orale (inclusiv limba ca mijloc de transmitere a patrimoniului cultural imaterial)
- Povești, proverbe, cântece epice, ghicitori și poezii transmise din generație în generație.
- Exemplu: duelul poetic din Tsiattista (Cipru) sau inițiativele de protejare a limbii romani.
- În România: nenumărate balade și povestiri adunate în Arhiva de Folclor.
- Artele spectacolului
- Muzică tradițională, dans, teatru, teatru de păpuși.
- Exemplu: Flamenco (Spania), cântul polifonic georgian.
- În România: Dansurile băieților au fost înscrise pe Lista reprezentativă a UNESCO.
- Practici sociale, ritualuri și evenimente festive
- Ceremonii religioase, sărbători de sezon, festivități comunitare.
- Exemplu: Sărbătorile de iarnă din Podence (Portugalia).
- În România: Colindatul în grup de bărbați (colindatul de Crăciun al bărbaților).
- Cunoștințe și practici referitoare la natură și univers
- Medicina tradițională, agricultura, pescuitul, astronomia, înțelepciunea ecologică.
- Exemplu: Spațiul cultural Kihnu (Estonia), unde tradițiile maritime sunt păstrate de femei.
- În România: practicile de păstorire și transhumanță.
- Meșteșugul tradițional d
- Produse artizanale și meșteșuguri: țesut, olărit, tâmplărie, fabricarea instrumentelor muzicale.
- Exemplu: Meșteșugul construirii orgii și muzica (Germania).
- În România: Meșteșugul covoarelor de perete în România și Moldova.
Împreună, aceste cinci domenii acoperă țesătura vie a culturii. Ele demonstrează că patrimoniul nu se referă doar la monumente, ci și la viața de zi cu zi, la obiceiuri și la abilități.
Extinderi dincolo de UNESCO
Alte organizații extind uneori aceste categorii. Organizația Mondială a Turismului (OMT), de exemplu, evidențiază muzica și gastronomia ca sectoare speciale ale patrimoniului cultural imaterial. Tradițiile culinare, precum dieta mediteraneană sau cultura cafelei turcești, arată că ceea ce mănâncă oamenii și modul în care își împart mesele constituie, de asemenea, patrimoniu cultural.
Exerciții și aplicații
Exerciții și aplicații (Modelul pedagogic INTHRACE — Componenta 01 Identificare și documentare; cu o ușoară referire la Componenta 02 Implicarea comunității)
- Exercițiul 1 — Cartografierea tradițiilor locale (Componenta 01): Identificați o tradiție din comunitatea voastră pentru fiecare domeniu UNESCO. De exemplu: o poveste locală pe care ți-au spus-o bunicii (tradiție orală); un dans de la nunți sau de la sărbătorile satului (artă scenică); o sărbătoare religioasă sau o sărbătoare sezonieră (practică socială); grădinăritul sau practicile de vindecare (cunoașterea naturii); țesutul, brodatul, tâmplăria (meșteșugul).
- Exercițiul 2 — Aplicarea factorilor constitutivi ai lui Lenzerini, 2011 (Componenta 01): Alegeți o practică sau o tradiție familială și puneți-vă următoarele întrebări: Este recunoscută de comunitate? Face legătura între trecut, prezent și viitor? Se transmite de la o generație la alta? Are o semnificație simbolică? Este fragilă și necesită protejare? Dacă îndeplinește aceste criterii, atunci se califică drept patrimoniu cultural imaterial.
- Exercițiul 3 — Joc de rol: „Experții în patrimoniu clasifică noile propuneri de patrimoniu cultural imaterial” — cazul Colindatul (Componenta 01): Pornind direct de la Exemplul de aplicare INTHRACE pentru Capitolul 3: împărțiți clasa în grupuri mici de „experți în patrimoniu”. Fiecare grup primește aceeași propunere — Colindatul de ceată bărbătească (colindul de Crăciun al bărbaților, înscris pe Lista reprezentativă a UNESCO în 2013). Fiecare grup trebuie să decidă în mod independent în ce categorii UNESCO se încadrează și să-și argumenteze alegerea. Comparați rezultatele între grupuri: convergeți sau divergeți? Ce ne spune acest lucru despre limitele clasificării într-o singură categorie?
- Exercițiul 4 — Clasificarea multidimensională a unui element local de patrimoniu cultural imaterial (Componenta 01): În perechi, alegeți un element local de patrimoniu cultural imaterial și clasificați-l folosind mai multe dimensiuni simultan: (a) cele cinci domenii ale UNESCO; (b) extinderea OMT (se aplică muzica sau gastronomia?); (c) cei cinci factori constitutivi ai lui Lenzerini. Unde se „încadrează perfect” elementul vostru și unde se suprapune peste mai multe categorii?
- Exercițiul 5 — Profilul patrimoniului și o singură întrebare referitoare la comunitate (Componenta 01 + Componenta 02 simplificată): Alegeți o tradiție locală și descrieți-o folosind acest șablon: denumire; comunitatea/grupul care o recunoaște; contextul practicii (festivaluri, ritualuri, viața de zi cu zi); modul de transmitere (predare orală, ucenicie, participare); importanța pentru identitate. Apoi, înainte de următoarea lecție, adresați-i unui practicant al acestei tradiții întrebarea: „Cum ați clasifica tradiția dumneavoastră și de ce?”
Întrebări de reflecție
- Care dintre cele cinci domenii ale UNESCO vi se pare cel mai vizibil în comunitatea dumneavoastră? Care este cel mai puțin vizibil? De ce?
- Crezi că tradițiile culinare ar trebui să aibă o categorie proprie în cadrul UNESCO sau se încadrează bine în categoria „cunoștințe și practici legate de natură și univers”?
- În ce fel contribuie clasificarea la protejarea patrimoniului cultural imaterial? Ar putea aceasta să limiteze, totodată, modul în care îl înțelegem?
- Dacă ar trebui să explici cuiva din străinătate care este moștenirea culturală esențială a comunității tale, cu ce categorie ai începe?