De ce să inovăm în domeniul conservării patrimoniului?
Patrimoniul cultural imaterial (PCI) este fragil. Acesta depinde de oamenii care îl practică, iar atunci când comunitățile se micșorează sau tinerii emigrează, tradițiile pot dispărea în tăcere. Prin urmare, protejarea acestuia necesită metode noi: nu doar arhive și liste, ci și instrumente tehnologice și cartografiere participativă care să facă legătura între patrimoniu și societatea actuală.
Inovația nu înlocuiește tradiția – ci o susține. Prin combinarea metodelor digitale, a participării comunității și a rezultatelor creative, putem conferi o nouă vizibilitate și o nouă valoare patrimoniului viu.
Tehnologia și conceptul de „geamăn digital”
Una dintre inovațiile majore este conceptul de „geamăn digital” – o reproducere digitală detaliată a unei ambarcațiuni, a unui spectacol sau a unui ritual.
- Exemplu: tehnica „Yangxin Cloth Paste” din China a fost documentată pas cu pas, astfel încât generațiile viitoare să poată învăța procesul în format digital. (Citiți articolul: Li, M., Xu, S., Tang, J. et al. (2024) Proiectarea și cercetarea unei platforme de gemeni digitali pentru patrimoniul cultural imaterial din domeniul artizanatului – tehnica „Yangxin Cloth Paste”. Herit Sci 12, 43 (2024).
- Exemplu: dansurile pot fi înregistrate cu ajutorul senzorilor de mișcare, păstrând fiecare gest în vederea analizei și a predării.
Tehnologii precum realitatea virtuală (VR) și realitatea augmentată (AR) pot recrea contexte pierdute, în timp ce jocurile și aplicațiile digitale integrează tradițiile în procesul de învățare de zi cu zi al publicului tânăr.
Un exemplu în acest sens este proiectul HEAT-XR, la care participă Universitatea „Transilvania” din Brașov, care explorează utilizarea tehnologiilor de realitate extinsă (XR) pentru a sprijini documentarea, conservarea și comunicarea patrimoniului cultural.
💡 Dar nu uitați: o copie digitală nu poate reda pe deplin spiritul unui spectacol live. Provocarea constă în a folosi tehnologia ca un sprijin, nu ca un substitut.
Cartografierea patrimoniului: proiectul CarPaTO
Un exemplu elocvent de inovare în domeniul conservării îl reprezintă proiectul CarPaTO, derulat în perioada 2018–2019 în Țara Făgărașului, România.
Obiectivul: identificarea, documentarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial local, prin implicarea comunității.
Metodele utilizate:
- Cercetare pe teren și interviuri cu bătrânii, meșteșugarii și artiștii.
- Crearea unei baze de date digitale a tradițiilor.
- Organizarea unor ateliere participative cu locuitorii pentru a identifica elementele importante.
Rezultate obținute:
- Un ansamblu de trasee culturale care leagă satele și peisajele de tradițiile vii.
- O expoziție publică de artizanat, obiecte și cunoștințe.
- O carte de bucate care cuprinde rețete și patrimoniul culinar.
- Un „cellphilm” – un film scurt, realizat în colaborare cu membrii comunității, folosind tehnologie simplă, pentru a le permite acestora să-și spună propriile povești.
Proiectul arată cum cartografierea poate depăși simpla documentare pentru a crea instrumente utile în domeniul turismului, al educației și al identității.
De ce este importantă cartografierea
Cartografierea patrimoniului cultural imaterial:
- Sensibilizează comunitatea cu privire la tradițiile locale.
- Consolidează identitatea prin crearea unei legături între oameni și loc.
- Creează oportunități în domeniul educației și al turismului durabil.
- Pune în valoare tradițiile în moduri creative și accesibile.
În acest sens, CarPaTO demonstrează că conservarea nu înseamnă înghețarea practicilor din trecut, ci punerea lor în practică pentru prezent și viitor.
Exerciții și aplicații
Exerciții și aplicații (Modelul pedagogic INTHRACE — Componenta 05 Practici durabile, Componenta 06 Tehnologie și inovare)
- Exercițiul 1 — Tabel de cartografiere a patrimoniului (Componenta 05): Alegeți o tradiție din comunitatea voastră și completați tabelul: denumirea elementului; cine o practică; contextul (viața de zi cu zi, ritual, festival); modul de transmitere; importanța pentru identitate.
- Exercițiul 2 — Planul de salvare a „patrimoniului cultural imaterial (PCI) aflat în pericol” (Componenta 05): Din Exemplul de aplicare INTHRACE pentru Capitolul 3: identificați un element de patrimoniu cultural imaterial (ICH) din regiunea dumneavoastră care este expus riscului din cauza unei clasificări necorespunzătoare (de exemplu, o practică hibridă care nu se încadrează în niciun domeniu UNESCO și, prin urmare, nu beneficiază de protecție). Analizați modul în care această simplificare excesivă contribuie la pierderea acestuia. Elaborați un plan de salvare de o pagină: actorii implicați, acțiunile imediate, măsurile de salvgardare pe termen mediu, cadrul de clasificare care urmează să fie utilizat (se recomandă modelul pe trei niveluri al lui Fredheim și Khalaf).
- Exercițiul 3 — Geamăn digital multidomeniu pentru o tradiție de țesut pe cale de dispariție (Componentele 05 + 06): Preluat direct din Exemplul de aplicare INTHRACE pentru Capitolul 3: proiectați un geamăn digital multidomeniu pentru o tradiție specifică de țesut pe cale de dispariție din regiunea dumneavoastră (sau pentru țesutul covoarelor de perete românești, deja inclus pe lista UNESCO). Precizați ce înregistrați (element vizual, audio, textual, gestual), cum înregistrarea surprinde simultan mai multe domenii ale patrimoniului cultural imaterial (meșteșugul + transmiterea orală + cunoașterea materialelor), cine deține datele și cum este implicată comunitatea la fiecare etapă. Corelați acest lucru cu modelul „Yangxin Cloth Paste” al lui Li et al. (2024), discutat în cadrul lecției.
- Exercițiul 4 — Ideea de „cellphilm” (Componenta 06): Concepeți un proiect video de scurtă durată (2–3 minute) care să documenteze o tradiție locală. Hotărâți: cine va apărea în film? Ce poveste veți spune? Cum va fi implicată comunitatea? Inspirat direct din metodologia „cellphilm” a CarPaTO.
- Exercițiul 5 — Proiectarea unui traseu cultural (Componenta 05): Imaginați-vă un traseu scurt, cu 3–4 popasuri, în regiunea dumneavoastră, care să facă legătura între tradiții, peisaje și meșteșuguri. Explicați cum ar putea acest traseu să spună o poveste despre identitatea locală. Referință: metodologia traseelor CarPaTO.
- Exercițiul 6 — Provocare de clasificare cu ajutorul IA generative (Componenta 06): Preluat direct din Exemplul de aplicare INTHRACE pentru Capitolul 3: utilizați un instrument de IA generativ disponibil gratuit pentru a clasifica trei elemente de patrimoniu imaterial din regiunea dumneavoastră. Comparați clasificarea realizată de IA cu cele cinci domenii ale UNESCO. În ce privințe IA este de acord? În ce privințe diferă? Ce ne spune acest lucru despre abordarea bazată pe atenție multimodală a lui Fan et al. (2023) privind clasificarea patrimoniului cultural imaterial?
- Exercițiul 7 — Expoziție digitală cu etichetare multiplă (Componenta 06): Din Exemplul de aplicare INTHRACE: creați un prototip de expoziție digitală de mici dimensiuni (o diapozitivă, o pagină web sau o postare pe rețelele sociale) pentru un element al patrimoniului cultural imaterial (PCI) care să permită etichetarea multiplă — adică același element să fie etichetat cu mai multe domenii UNESCO și mai multe valori Fredheim & Khalaf. Discutați: ar căuta utilizatorii într-adevăr un element sub toate aceste etichete?
Întrebări de reflecție
- Cum poate tehnologia să îmbunătățească protecția fără a înlocui practicile concrete?
- Digitalizarea face ca tradițiile să fie mai accesibile sau mai susceptibile de a fi percepute ca „divertisment”?
- În ce fel cartografierea patrimoniului schimbă modul în care comunitățile se percep pe sine?
- Care dintre produsele CarPaTO (baza de date, cartea de rețete, traseele, expoziția, cellphilm) vi se pare cel mai eficient și de ce?